Tu mucul care fumegă nu-l stingi
Nici trestia căzută nu o frângi
și-oricât ar fi căzut omul de jos
Tu îl ridici Prieten credincios.

Ești necuprins în bunătate
Ușor de-nduplecat în toate
Ca Tine nu e nimenea
O miel divin din Golgota

Tu nu disprețuiești un duh zdrobit
Nici inima mâhnită n-o rănești
Te-apleci spre cel cu sufletu-abătut
Căci jertfe ca acestea Tu voiești.

Când strigă Doamne un nenorocit
Chemându-te să-i vii în ajutor
Tu iei aminte Doamne negreșit
Si-l scapi chiar și din ghiara leilor